Fernando Campanozzi Poesie ******************** U' STUDENTI Eru picciriddu e mi ricordu ancora lu chiantu ccà mi fici nà matina quannu me fratuzzu m'accumpagnava a scola ppì mia nun c'era cchiu nà fuitina Erunu autri tempi, tempi d'oru quannu la scola era nsignamentu lu maestru o u prufissuri un gran trisoru paterni, affettuosi chini di talentu. D'iddi avivi suggezioni, rispettu, timuri l'aula nà cosa sacra ti paria, la cattitra n'altari si stava educati e zitti dd'à para duri quannu si niscia era come arrifriscari. Facennuni rannuzzi, furbi divintannu quannu ncelu lu suli ni tintava campagnola si facia, massimu tri voti l'annu all'aria frisca lu cori si scialava. Oggi la gioventù chi va alla scola studiu picca ni mancia ntà la vita, spara tutt'ì iorna campagnola svignannisilla di cursa cu la zita. Così li vai vidennu strati, strati senza russuri i facci, senza virgogna comu dd'ù francubulli appiccicati tantu l'amuri libiru oggi regna. Si t'azzardi di farci na romanzina di dillu o patri o a matri d'ù ragazzu unni, quannu? chi dici? chi mpappina? lei stà nzunnannu, oppuru niscia pazzu! L'ACQUA Acquedottu, parola di senzu derivatu di vocabulu limpidu e cristallinu c'ù ama a pulizia e non è nzivatu acqua và circannu sira e matinu. Acqua cerca a mari lu dispersu acqua s'implora dopu la pistilenza acqua è necessaria ppì lu cessu acqua, sempri acqua, ppì la simenza ppì la simenza chi nni dugna u fruttu ppì studari l'incendiu addumatu acqua e ccù dici acqua dici tuttu acqua nsemi allu pani ppù carciratu. Acqua nvoca ntra lu lettu l'ammalata acqua è necessaria ppù stabilimentu acqua si vinni puru mbuttigghiata acqua è necessaria di lu firmamentu Acqua ccà smovi a rota du mulinu acqua ppì l'elettrica centrali acqua ci voli ppì putiri fari u vinu acqua ppì ccù sveni o si senti mali. E lu ciuri non havi bisognu dà sò acqua? ppì l'erba chi servi ppì l'animaluzzi non dugna latti senza erba a vacca senza di l'acqua sunnu asciutti i puzzi! Si vai a truvari i morti o cimiteru purtannici un garofunu o un crisantemu ntra li funtani acqua non nnì mitteru arresti ... futtutu e ti senti scemu. L'ALLITTIRATU E U' PISCATURI D'estati, ntrà marina nù matinu passiava nù ranni allittiratu un piscaturi ntà sò barcuzza chinu scartava li pisci c'avia già piscatu. L'omu di litra ebbi na pinsata dissi allu piscaturi: ppì cortesia pagando potrei fare una passeggiata? in barca con la sua compagnia? Unuri ranni mi duna vossignuria mi dassi tempu cc'a barca mi ricettu l'assicuru che ntà nenti in cumpagnia lu portu a spassu mari, mari e lu dilettu. Ntò menzu di lu strittu, cu suli liuni dumanna l'allittiratu o piscaturi: buon uomo conoscete Napoleone? gnuranti sugnu, scusatimi signuri. Che dite, non studiaste storia, geografia Italiano, le scienze tutto il progresso? Gnunn'ò di pisca m'innintennu, mischinu i mia; peccato, un quarto della vostra vita avete perso. Continuava lu piscaturi a vugari vergugnannusi di la sò ranni gnuranza l'allittiratu prosiquia a dumannari: e chistu, e chiddu ccù boria e tracutanza! Tre quarti di vita perso avete per non avere da ragazzo studiato or vi pentite così v'accorgete che solo io vi avrei allor salvato! I FIGGHI Si stati intra, a casa nnì inchiti spessu chi vostri buci n'asaspirati ma quannu suli, suli nni truvamu senza di nostri figghi nun nnà passamu. Nì lamintamu picchì spessu chianciti, nnì dispiramu picchì non studiati vi ripigghiamu ppì guai chi faciti e quacchi vota puru vi li ... nzuddamu! Ranni vi faciti e vui ni lassati vecchi nnì sintemu, scunsulati nuddù nni po' sanari sti firiti sulu vui, figghi! Prestu turnati. Na matri visti chianciri na vota c'accumpagnava un mortu ppì la strada iddà mi dissi: picchì nun m'addunai! chi a mia circava e iu l'abbandunai. Figghiu spirdutu menzu a lu munnu, sulu padri non eppi, ma cauci comu nu mulu mai na carizza, nu baciu ppì cunfortu ora ti chianciu figghiu, ora ccà si mortu! MAMMA D'inchiostro un veru ciumi ci vurria e na muntagna di carta pergamena ppì parrari matri sulu i tia chi ppì figghi subisci e scunti ogni pena Poi la pinna d'un poeta è necessaria per esprimere quanto nn'ì sta a cori na matri, ca si priva dill'aria ppì dalla o figghiu, e senza aria mori! Sù figghiu é tristi u sò cori si dispera circannu a ragiuni i ssà tristezza si ci ridi ppì idda è na bannera ccà svetta o ventu dannici alligrizza. Quannu ti cridi ch'idda non ti pensa e la trascuri mancannucci i rispettu idda è sempri ccù tia, ccà sò presenza ti strinci notti e iornu ntò sò pettu. Amala figghiu finu ca si a tempu e in vita bacici li manu, adurala in tutti i tempi la matri ppì figghi è comu a calamita l'attira a idda e li proteggi sempri.