Totō (Antonio de Curtis) 'A livalla Ogni annu, po rui i novembri, ni nuautri s'usa iri o Cimiteru a truvari i mutticeddi ie ognunu ā seguiri sta usanza ie ognunu ā aviri stu pinseru Ogni annu, puntualmenti, na stu iornu na sta tristi e mesta ricurrenza macari iu ci vaiu, e cu ciuri addobbu u loculu di mammuru da za Vincenza Avannu mi capitau na cosa strana addoppu ca avia fattu u tristi omaggiu Marunnuzza!, si ci pensu, chi gran scantu! ma ma armai l'anima cu 'n poch'i curaggiu U fattu ie' chistu, statimi 'ascutari s'ava fattu l'ura ič chiuriri: e iu, friscu friscu, stavu pi nesciri liggennu a destra e manca qualchi tomba "Qui dorme in pace il nobile marchese signore di Rovigo e di Belluno ardimentoso eroe di mille imprese morto l'11 maggio del'31" U stemma avia na curuna supra.tuttu. ... sutta na cruci tutta che lampadini; tri mazzi 'i rosi e na lista i luttu cannili, cannileddi e sei lumini. Propriu attagghiu a tomba ri stu signuri Ci stava n'autra tomba nica nica Abbannunata, senza mancu un ciuri E pi signu sulu na crucina E supra a cruci si liggeva a stentu "Esposito Gennaro - netturbino" A talialla chi pena ca faceva Stu mortu senza mancu nu luminu! Chista ič a vita! Pinzava na me testa.. Cu avutu tantu cu nun'avi nenti! Stu puurazzu marunnuzza nun s'aspittava Ca macari all'autru munnu era pizzenti? Mentri iu fantasticava stu pinseri, S'ava fattu giā quasi menzanotti, tantu ca arristai chiusu prigiunieru morti i scantu... avanti i cannileddi. Quannu a cettu puntu, chi viru di luntanu? Dui ummri avvicinarisi da parti mia Pinsaie: stu fattu mi pari nu pocu stranu Sugnu svegghiu, dormu o ič sula fantasia? Ma autru ca fantasia: iera u marchisi Cu tubbu, l'ucchialinu e nu manteddu; e l'autru dappressu a iddu nu bruttu arnesi tuttu fitenti e cu na scupa 'nta manu Chiddu ič don Gennaru certamenti 'u mortu puurazzu' .. u scupaturi' Nta stu fattu iu nun ci vidu chiaru Su morti e s'arritirunu a storariu Erunu quasi arruvati a nu palmi e mia Quannu u marchisi si firmau e di bottu Si furria e friscu friscu .. calmu calmu, ricitti a don Gennaru: "Giovanotto! Da Voi vorrei saper, vile carogna, con quale ardire e come avete osato di farvi seppellir, per mia vergogna, accanto a me che sono blasonato! La casta č casta e va,si,rispettata, ma Voi perdeste il senso e la misura; la Vostra salma andava, si, inumata; ma seppellita nella spazzatura! Ancora oltre sopportar non posso la Vostra vicinanza puzzolente, fa d'uopo, quindi, che cerchiate un fosso tra i vostri pari, tra la vostra gente" signo Macchese, a culpa non gne a mia, iu nun ci'avissi fattu stu tuortu; me mugghieri fu a fari sta fisseria, iu chi puteva fari se iera mortu? Si fussi vivu vi faria cuntentu, pighiassi a me cascitedda che quattr'ossa e subitanemente, oddi a stu mumentu me ni issi finu int'anta fossa. "E cosa aspetti,oh turpe malcreato, che l'ira mia raggiunga l'eccedenza? Se io non fossi stato un titolato avrei giā dato piglio alla violenza!" Ahe, Fammi a viriri, pighia sta viulenza.. A veritā, Marche, iu mi scucciaie Di sentiri a vossia; e se mi perdu di pacienza, mi scordu ca su morto e su vastunate pi vossia!.. Ma chi ti criri, di esseri nu diu? Ca rintra, u vo capiri, simmu eguali? Si Mortu tu e su mortu pur'iu: semu tutti i stissi tali e quali! "Lurido porco!...Come ti permetti paragonarti a me ch'ebbi natali illustri, nobilissimi e perfetti, da fare invidia a Principi Reali?". Tu ca' Natali Pasqua e pifania!! Tu voi mettiri nta testa inte i midudda Ca si ancora malutu i fantasia?.. A morti u sai chi ič? ič na livalla. Nu re, 'nu magistratu, nu gran omu Trasennu stu canceddu ha fattu puntu Ha persu tuttu, a vita e puru u nomi: e tu nu nta fattui ancora stu cuntu? Allura stamma ā sentiri: nun fari u duru, supportimi vicinu chi tini 'mporta Sti gran pagliacciati i fannu suliųu i vivi Facemu i seri.. nuatri semu da Morti! traduzione in siciliano di Antonio Laudani e Rosario Romano