ELEMENTI DI LESSICULUGIA CORSA GHJUVAN MARIA COMITI ADECEC CERVIONI 1988 INTROITU A lingua corsa hè una lingua « rumanza », vale à dì u risultatu di un'evuluzione particulare di u latinu in Corsica. Un certu gradu di « latinità » hè u criteriu principale chì permette di classificà e diverse lingue « neulatine » (Talianu, Spagnolu, Purtughese, Sardu, Rumenu, Francese...) ind'è a famiglia di e lingue rumanze. Sò dunque e lingue nate da a latinizazione di i paesi cunquistati da Roma da u quartu seculu prima di Cristu à u secondu dopu Cristu. L'inseme di i paesi cunquistati hè statu chjamatu « Romania » ma ùn anu micca tutti linghjennatu lingue dette « rumanze » per chè a latinizazione ùn s'hè uperata di a listessa manera in tutti i lochi è cù a listessa putenza. A latinizazione hè stata prufonda à u centru di l'imperu rumanu è menu impurtante in periferia (Uriente, Africa di u nordu) induve e lingue di i populi cunquistati si sò ripigliatu a suprana. A latinizazione linguistica imposta da i Rumani à i populi vinti sottupone l'esistenza, in i paesi cunquistati, di lingue diverse da u latinu. Cusì si prisentava a situazione in Corsica quandu, in u 238 prima di Cristu, sbarconu i Rumani. Una cosa hè bella sicura : un seculu è mezu dopu a Corsica hè sempre imperfettamente latinizata è ancu più tardi, quandu ghjunghje Seneca ver di a metà di u primu seculu dopu à Cristu, porta a tistimunianza di una « lingua barbara è pocu capiscitoghja ». Di issa lingua prelatina si ne sà oghje pocu è micca cum'è, per un dettu, se ne sà pocu è micca di l'etruscu. Avemu quantunque qualchì vistica in u duminiu di a tupunimia, l'oronimia è l'idrunimia (rispettivamente nomi di lochi, muntagne è fiumi). Issu travagliu prupone una fideghjata à nantu à u campu lessicale corsu è s'interessa, da una banda, à l'evuluzione lessicale di tippu « esternu » (influenza sopra à u lessicu di e lingue di « sottustratu » è di « soprastratu » -- vede più in là--) è da un'altra banda l'evuluzione di tippu « internu » (creazione lessicale per via di i mezi sputichi). EVULUZIONE ESTERNA U sottustratu prelatinu Sò state definite da i specialisti di e lingue prelatine (Bertoldi, Fouche, Dauzat, Lamotte) une poche di « base » chì, ùn essendu micca d'urigine latina, duverianu appartene à i sistemi esistenti prima di e cunquiste rumane in i paesi di u mediterraniu. I specialisti chjamanu « sottustratu » e lingue preesistente à u latinu è chì dopu sò state cuperte da a lingua di l'invasore. Invece, u « soprastrattu », definisce e lingue chì sò vinute à ricopre u latinu quandu l'imperiu rumanu « s'hè truncatu u collu ». Dunque, issi termini di « sottustratu » è « soprastratu » si definiscenu per via di a piazza di u latinu chì si situeghja à mezu. L'influenza di u stratu suttanu è di quellu supranu hè, in parte, rispunsevule di l'evuluzione di u latinu in i diversi paesi rumanizati è spiega a differenziazione linguistica chì sbocca nantu à e diverse lingue rumanze. Di e lingue rumanze dice u linguistu americanu M.PEI chì sò uguale à i « sandwiches » induve u latinu rapprisenta a carne è u soprastratu cù u sottustratu custituiscenu u pane. Allistemu quì sottu e differente base di u « sottustratu prelatinu ». * KAL- ricopre, issa basa, u sensu di « petra, pentone » è dopu ci hè un'estensione ver di « aggrottu ». A ritruvemu in : Calanca, Calacuccia, Calasima... * KAR- hà u listessu sensu chè a prima « petra pentone » è li si pò aghjustà u sensu di « tafone in una petra » : Carafone, carafunà... * KOR- quessa averia u sensu di « muntagna » è daria tuttu u so sensu à « Corsica ». * GAL- in corsu vene palatizatu in GHJAL-, u sensu saria « vangone, precipiziu, abbissu » : ghjallatrone, ghjallicu (abete d'alta muntagna). * GAR- cù u sensu di « petra, pendita » ma ancu un locu duve passa l'acqua. In corsu intervene a palatinizazione : ghjargalu, ghjargalone, ghjarghja... * AL- si piglia u sensu di un « locu in altru » : Alandu, Altaghjè, Altiani, Petralba... * AR- pè mustrà una « muntagna » o ancu « un corsu d'acqua » : Arru, Aracale, Arafone... * TAR- sempre cù u sensu di « petra » ma ancu di « fiume » inseme cù ciò chì cresce vicinu à l'acqua : Taravu, taravellu, Tartagine... * TAL- cù u sensu di u locu « in altu » : Tallanu, Tallone, Talasani... * PAL- u sensu di « cima, cresta » : Palleca, Palasca... * TEP- cù u sensu di « cullata » o di locu altu : Teppa, Teppe Rosse... * TAV- cù u sensu di « aggrottu, locu altu, corsu d'acqua » : tafone (cù a variante « tufone »), Tavacu, Tavera, Tavignanu... * SAP- cù u sensu « d'aggrottu » : sapara... Si cunnoscenu d'altre parolle d'origine prelatina cum'è : ghjacaru, caracutu, muvra, taravellu (o tarabucciu). U soprastratu Rammintemu u significatu di issu cuncettu di « soprastratu » chì definisce e tistimunianze (lessicale, funetiche, murfulogiche, sintattiche) lasciate da una lingua ind'è un'altra lingua per via di u cuntattu linguisticu stabulitu si cù l'invasione. Hè cusì chì una lingua, quella di u locu invasu, piglia in prestu à quella di l'invasore une poche di particularità integrendu le à u so sistema. À l'epica di e grande invasione cunsecutive à a caduta di l'imperiu rumanu, da u 400 in là, u latinu, digià diversificatu da l'evuluzione interna è da l'influenza di u sottustratu, piglia à e diverse lingue una mansa di vucabuli pè nummà cose o pratiche umane scunnisciute da i Rumani. À u principiu l'imprestiti sò solu d'ordine lessicale è toccanu pè u più à i duminii di a guerra, l'armata, i vistiti, u casamentu è ancu l'anatumia. Pè a Corsica, cumpletamente latinizata à l'epica di e prime invasione, l'imprestiti ghjunghjenu sopra à tuttu per via di a penisula taliana, ella stessa sottumessa à l'ingfluenza di e lingue di l'invasori. U corsu, dialettu di u latinu, intruduce ancu ellu, in u so lessicu, parolle pigliate à u germanicu, à u goticu, à u longubarbu, à l'arabu, à u francese anzianu, à u spagnolu, à u ghjenuvese, à u tuscanu, è più vicinu à noi à u francese mudernu è à l'inglese. Videremu chì, s'è à u principiu l'imprestiti eranu solu di tippu lessicale, à l'epica cuntempurania l'influenza di a lingua di « soprastratu » (oghje francese) si face sente ancu in altri duminii ammintati più in sù. Hè sicura chì s'è, di regula, l'imprestiti ghjovanu à nummà ugetti è cuncetti novi, ci pò esse ancu d'altre mutivazione chì spessu si trovanu in u prestigiu di a lingua di soprastratu. Si move quì u cuncettu d' « imprestiti di lussu » chì averemu l'uccasione d'illustrà più in là. Prupunimu, avà, uni pochi d'esempii di parolle chì u corsu, inseme cù parechje altre lingue rumanze, hà pigliatu in prestu à e diverse lingue chì si sò seguitate. U Germanicu -guerra -guantu -grisgiu -guardà -tuvaglia -urgogliu -gardia -anca -riccu -brandu -schincu -frescu -rubbà -bancu -spià -tregua -biancu -schisà -guarisce -grattà -abandunà -guadagnà -savone -vanga Si pò nutà chì l'imprestiti toccanu à duminii diversi. Una parolla cum'è « guerra » si spiega da u fattu chì i Germanichi ùn cumbattivanu micca di a listessa manera chè i Rumani, quessi quì (i Rumani) avianu una manera bella urganizata è bella assestata, l'altri metudi più disurdinati (tippu guerriglia) chì i Rumani anu amparatu à cunnosce à i so danni. Ùn ci era nisun puntu cumunu trà « guerra » è « bellum » è in fin di conti s'hè mantinuta a parolla germanica pè nummà i cunflitti militari. Avemu vulsutu illustrà, cù issu esempiu, un imprestitu dettu « necessariu » postu chì s'hè pigliata una parolla, aduprata da l'invasore, pè nummà una pratica militare impurtata da ellu. Cusì sarà ancu pè « guantu » è « tuvaglia » chì saranu stati scunnisciuti da i populi tocchi da l'invasione. Ma ùn pudemu dì chì i populi invasi ùn cunniscianu nè u culore « biancu », nè u « grisgiu », nè mancu ch'elli ùn avianu micca « anche » nè « schinchi » ! Quì si pò pensà chì un certu « snubbisimu » (è questa pare ch'ella sia una parolla pigliata à l'inglese) abbia favurizatu l'intruduzione di isse parolle cù tant'altre. Ma u studiu finu di a mutivazione di tutti l'imprestiti ùn entra micca in u quadru di issu travagliu è ci cuntenteremu di cuntinuà dendu solu l'esempii. U Goticu -banda -bandera -schiattà -rocca -schiettu -fiascu -steccu -stanga U Longubarbu -spietu -scherzu -lestru -surnachjà -techju -lonzu -staffa -balconu -ciuffu -milza -trappula L'Arabu -amiragliu -arsenale -sciroccu -libecciu -cutone -dugana -zeru -aranciu -limonu -milanzana U Francese anzianu (fracone) è pruvenzale -manghjà -viaghju -giardinu -ghjostra -baulu U Spagnolu -sgiò -crianza -crianzatu -cumplimentu -lindu U Ghjenuvese -piola -brandale -spichjetti -carrega -carbusgiu -carrughju -camallu - scagnu -missiavu U Tuscanu -armariu -etima -minucci -tamantu -mansu -avale -lebiu -albasgia -besgiu L'imprestiti da u francese mudernu prupunianu di trattà li in un sottu capitulu differente postu ch'elli sò assai più impurtanti è toccanu, cù u lessicu, à parechji altri duminii. L'impresiti recenti Tratteremu quì di i « neulugisimi » vale à dì di e parolle di creazione recente pigliate in prestu à lingue strangere. Femu subitu a distinzione trà ciò chì avemu chjamatu « imprestiti di necessità » è « impresiti di lussu ». I primi currispondenu à un bisognu di a lingua chì riceve pè nummà cose nove chì anu digià un nome in altrò. L'integrazione vene ancu più faciule quandu e lingue (quella chì piglia è quella chì dà) sò di a listessa famiglia, e lingue rumanze, per un dettu. I secondi, « l'imprestiti di lussu », sò e forme pigliate à un'altra lingua quandu quella chì riceve hà e so forme proprie. Cusì diceremu chì : « televisione, radiu, sinemà, telefunu, magnetofunu, urdinatore, infurmatica »... sò imprestiti di necessità è chì : « buatta, fattore, criò, trussò, turcione, timbru, dentella, pienta »... sò imprestiti di lussu postu chì u corsu hà : « scatula, pidone, mina, panni, canavacciu, franchzia, trinnetta, lagnanza »... Esempii di issu tippu si ne trova « à buzeffu » (pè dì la in arabu) in corsu è si spiega da a situazione particualre ch'ella campa a lingua corsa di pettu à u francese ; si ne riparlerà più avanti cù u cuncettu di « diglussia ». I neulugisimi si prisentanu sottu à duie forme : - sò integrali quandu si piglia à un'altra lingua parolle tale è quale : parking, pull-over, football... pè u più sò parolle « anglusassone » è si capisce chì l'imprestitu sia integrale perchè a lingua chì dà in prestu ùn hè micca di a listessa famiglia linguistica. - Sò parziali quandu i neulugisimi s'adattanu à livellu funeticu, funulogicu, murfulogicu à u sistema chì i piglia. A parentia linguistica trà u corsu è u talianu o u francese rendenu faciule l'adattazione di parolle cum'è : televisione, radiu, magnetofunu, aviò... realizate funeticamente secondu u sistema funulogicu corsu. Un altru tippu di neulugisimu hè u « calcu » chì cunsiste à piglià, ind'è un'altra lingua, forme lessicale è di fà ne una traduzzione cù elementi indigenti : -week end --> fine settimana -sky scraper --> gratta celu -planche à voile --> tavula à vela -coupe feu --> taglia focu - sky de fond --> sky di fondu... U pesu di a « diglussia » U cuncettu di « diglussia » vole illustrà una situazione di « bislinguisimu di fatti » induve l'una è l'altra lingua ùn anu micca u listessu statutu. À una li si accunsente un statutu « altu » quandu l'altra si cuntenta di un statutu « bassu ». In isse cundizione si capisce chì a lingua detta « alta » si piglii un valore culturale è suciale impurtantissimu lascendu à l'altra u solu duminiu affettivu. Ma, da issa duminazione (aiutata spessu da misure glottupulitiche chì a rinforzanu), ci pò nasce u cunflittu chì, oghje, caratterizeghja a situazione corsa. Issu cunflittu trova a so ghjustificazione in a presa di cuscenza cullettiva « di a perdita di l'identità linguistica » (è dopu di a perdita di l'identità culturale chì sbocca nantu à manifestazioni ideulogiche particulare), per via di l'influenza sempre più maiò di a lingua duminante sopra à quella duminata. Hè detta issa influenza linguistica viaghja ind'è i dui sensi è a lingua corsa, ancu ella, agisce nantu à u francese dendu nascita à ciò chì vene chjamatu « francese regiunale di Corsica » (a manera particulare ch'elli anu i corsi di parlà francese è chì si ricunnosce da un « certu accentu » uccasiunatu da u sistema funulogicu è murfulogicu di u corsu) à cantu à d'altri gradi chì sò stati chjamati « francorsu » è « corsancese ». Ma l'influenza di a lingua duminata nantu à quella duminante hè poca in paragone cù quella chì viaghja in sensu cuntrariu, è agisce un pocu cum'è un sottustratu. In cuntestu corsu a lingua francese pruvuchjeghja, ind'è u corsu, cambiamenti linguistichi chì toccanu à parechji duminii. Pruvemu, avale, à prisentà li. Duminiu lessicale Hè quessu u duminiu chì pare u più sensibule perchè si palesa subitu à pena omu piglia a parolla. I cambiamenti si facenu sopra à tuttu per via di ciò chì avemu chjamatu « l'impresititi di lussu ». Daremu qualchì esempiu mittendu, in a culonna di manca, a forma corsa uriginale, è, in quella di dritta, u neulugisimu. -panatteru -->bulansgeru -macillaru -->busceru -scatula --> buatta -curnochjulu -->bossa -crochje -->bicchiglie -diverte si -->amusà si -spassighjà -->pruminà -spichjetti -->lunetti -scagnu -->burò -felice -->orosu... U lettore puderà, di sicuru, truvà, à dì per ellu, d'altri esempii chì e discursate cutidiane pruducenu à più pudè. Duminiu funulogicu Quessu hè u duminiu di l'urganizazione di i soni ind'è u sistema. Cusì s'affaccanu, in corsu, certi soni o gruppi di soni chì ùn esistenu micca in u sistema corsu ma chì sò prisenti in u sistema francese. Ùn avemu micca a pussibulità di prupone una trascrizzione funulogica ma quella ortograffica basterà pè illustrà u prupositu. -esiliatu -->exiliatu -esamine -->examine -spertu -->expertu -adattà -->adaptà -attualità -->actualità -amministrà -->administrà -elettricità -->electricità... (e duie ultime forme anu, in corsu, e variante « ministrà » è « tricità » chì tistimugneghjanu d'una doppia evulusione : una cù l'assimilazione cunsunantica (una cunsunale assimileghja l'altra è si raddoppia) è una cù l'aferesi (scapatura). Truvemu quantunque, neulugisimi cum'è « etnulugia, tecnulugia » chì l'usu hà integratu senza fà l'assimilazione chì averia devutu dà e forme « ennulugia, tennulugia ». Duminiu grammaticale è murfulogicu Avemu esempii di « cunfusione » in l'adopru di e prepusizione : -ghjunghje da Bastia -->ghjunghje di Bastia -a messa detta da u prete -->a messa detta pè u prete -un soldu da dece franchi --> un soldu di dece franchi -un mobule di pinu -->un mobule in pinu -fà da manghjà -->fà à manghjà -falendu -->in falendu ( ?) -à pocu à pocu -->pocu à pocu « cunfusione » ind'è a suffisera : -accittatoghju -->accittevule -capiscitoghju -->capiscevule -faciule (avverbiu) -->faciulmente -difficiule (avverbiu) -->difficiulmente Duminiu sintatticu Si tratta di spressione chì rispechjanu a sintassa di u francese quandu u corsu averia un assestu differente : -ghjunghje à pena -->vene di ghjunghje -da dece anni in quà -->dipoi dece anni -trè anni fà -->ci hè trè anni -ogni dece anni -->tutti i dece anni -ci sò tutti -->ci hè tuttu u mondu... U duminiu di i calchi Avemu avutu l'uccasione di dì chì « i calchi » sò forme direttamente tradutte da forme strangere cù u materiale lessicale indegnu. In issu casu si tratta d'imprestiti di necessità pè pudè nummà ugetti novi. Esiste un'altra forma di « calcu » chì cunsiste à traduce direttamente una forma idiumatica d'una lingua ind'è l'altra lingua quandu a lingua chì piglia in prestu hà e so proprie forme. Cusì, in corsu, truvemu tutta una mansa di spressione direttamente tradutte da quelle idiumatiche francese. -svintulata -->colpu di ventu -telefunata -->colpu di telefunu -vucata -->colpu di remu -uchjata -->colpu d'ochju (di isse spressione cù « i colpi » ci ne hè tante è più ma ci pianteremu quì pè pudè dà altri esempii) -cercà u pelu ind'è l'ovu -->taglià i capelli in 4 -dunnaghju -->caldu lapinu -minaccià -->fà cantà -rompistacche -->sciappa pedi -suffrighje -->fà rivene -spartitempu -->impiegu di u tempu -tocca à voi -->hè u vostru tornu -amaprà à mente -->amparà per core -scamisgiulà si -->tumbà a vesta -fà a fila -->fà a coda -tirà u contu -->fà l'addizione -un tagliu di capelli -->una cuppa di capelli -sunà un strumentu -->ghjucà di un strumentu -fà e spese -->fà e corse -salvà si -->sorte si ne... Tutte isse forme l'avemu intese noi stessu è d'altre ci sò state trasmesse da infurmazioni difi. In issu capitulu avemu vistu in chì manera una lingua pò arrichisce u so fondu lessicale ciuttendu in d'altre lingue à siconda di i so bisogni. Si pone, cù issu prucessu di creazione lessicale, u prublema di a « sputichezza » di a lingua chì piglia in prestu. Ùn vulemu micca entre in issu dibattitu, chì ci alluntaneriamu da l'ugettu di u nostru studiu, ma una cosa hè sicura : ogni situazione di cuntattu linguisticu mette sempre in ballu una mansa di scambii chì sboccanu nantu à cambiamenti rispunsevuli, in parte, di l'evuluzione linguistica. Si capisce chì a situazione « diglossica », cum'ella si prisenta in Corsica oghje, si caratterizeghja da un'accellerazione di l'evuluzione fundata nantu à un'influenza di u francese sopra à u corsu più impurtante assai chè u muvimentu cuntrariu. Issa evuluzione « infuriata », campata cum'è una perdita d'identità, hè u risultatu di una certa « istitunalizazione » di a « diglussia ». Si pò pensà chì quandu a cumunutà linguistica corsa accunsenterà, a u corsu, u listessu valore chè quellu attribuitu à u francese, sarà fattu un passu tamantu ver di a messa in opera, da i rispunsevuli pulitichi, d'una vera pulitica di u « bislinguisimu ». EVULUZIONE INTERNA In issu capitulu tratteremu di un'altra manera d'arricchisce u fondu lessicale di una lingua chè quella di l'imprestitu. À mezu à i diversi modi di furmà parolla nove ci limiteremu à dui prucessi particulari di furmazione lessicale : a derivatura è a cumpunitura. A « derivatura » crea parolle derivate per via di i prefissi è di i suffissi. Si tratta d'aghjustà à una « basa lessicale » un elementu (prefissu s'ellu hè davanti, suffissu s'ellu hè à daretu) pè pruduce parolle nove. -terra -->interrà -legnu -->lignaghjolu « interrà » è « lignaghjolu » sò forme derivate. A « cumpunitura » crea parolle cumposte per via di l'aggluttinazione di duie base lessicale chì anu a so vita propria ind'è u sistema : -pettu + rossu -->pettirossu -capu + machja -->capimachja -portu + vechju -->Purtivechju avemu quì trè esempii di parolle cumposte. A Derivatura Derivatura cù suffissi (suffissera) I criterii funziunali pè a classificazione di e parolle derivate piglianu in contu a « catiguria di partenza » (basa) è à « catiguria finale » (parolla derivata). Cusì si ponu determinà nove tippi di derivati : * nomi derivati da nomi, agettivi è verbi. * agettivi derivati da nomi, agettivi è verbi * verbi derivati da nomi, agettivi è verbi. Pè a catiguria da a « basa » s'adopranu i termini di « denuminale, deagettivale, deverbale ». Pè a catiguria di u « derivatu » quelli di « numinale, agettivale, verbale ». Cusì un « numinale denuminale » hè un nome derivatu da un altru nome. Un « numinale deagettivale » hè un nome derivatu da un agettivu... ecc. Demu qualchì esempiu : TIPPU DERIVATU BASA -numinale denuminale : purcaghju : porcu -numinale deagettivale : bellezza : bellu -numinale deverbale : speranza : sperà -agettivale denuminale : pilosu : pelu -agettivale deagettivale : russastru : rossu -agettivale deverbale : capiscitoghju : capisce -verbale denuminale : saltichjà : saltu -verbale deagettivale : scianchittà : sciancu -verbale deverbale : finisce : finì(re) Ùn ci vole micca à cunfonde i « suffissi » cù e « desinenze ». I suffissi permettenu a furmazione di parolle nove mudifichendu u cuntenutu semanticu di e base. E destinenze sò elementi grammaticali chì sprimenu l'uppusizione murfulogiche (persona, tempu, numaru...). Sò sempre piazzate dopu à i suffissi in e forme derivate : -manu -->manescu man= basa, esc= suffissu, u= desinenza -tempu -->tempacciu temp= basa, acc(i) = suffissu, u= desinenza I principali suffissi corsi Daremu, à cantu à i diversi esempii, u valore chì u suffissu dà à a basa ch'ellu deve mudificà. * -ABILE -cuntabile (qualità/agente) *-ACCIU, A -zitellacciu (sprezzativu) -bastiacciu (etnicu) *-ACCIONE, A -parlaccione (sprezz.) -purcaccione *-ACHJU, A -nigrachju (sprezz.) *-ACE -luquace (qualità) * -AGLIA -purcaglia (sprezz./cullettivu) -muraglia (sustativu) *-AGHJU, A -linguaghju (sustantivu) -mulinaghju (agente) -granaghju (locu) -ghjandaghja (zoolug.) *-AGNU, A -calcagnu (sustantivu) -muntagna (sustantivu) *-AGHJOLU, A -lignaghjolu (agente) -curtaghjolu (qualità) *- ALE (I) -murtale (qualità) -ditale (sustantivu) -fiuminale (locu) *-AME (I) -muntame (risultatu) -fugliame (cullettivu) *-ANCIU, A -piglianciu (sprezz.) *-ANIU, A -mumentaniu (risultatu) *-ANU (A) -suttana (qualità) -castellanu (sustantivu) -purtulanu (etnicu) *-ANTE (I) -ignurante (qualità) -lacrimante (sustantivu) *-ANZA -speranza (sustantivu) -ingnuranza -fratellanza *-ARDU, A -tistardu (qualità/sprezz.) *-ARE (I) -pupulare (qualità) -filare (sustantivu) *-ARIU, A -reazziunariu (qualità) -funzinariu (agente) -seminariu (locu) *-ARU, A -macellaru (prufessione) -carbunaru *-ASCU, A -murascu (etnicu) -amarasca (qualità) *-ASTRU, A -russastru (qualità) *-ATA -ruchjata (bundanza) -manata (cuntenutu) -bacinata (misura) -annata (tempu) -telefunata (azzione) -cullata (sustantivu) *-ATICU -buaticu (impositu) -terraticu (affittu) *-ATU -viscuvatu (sustantivu) -parentatu (cullettivu) -vicinatu *-ECCIU, A -casarecciu (qualità) -natalecciu (tempu) -arrubecciu (azzione) *-ENDA -lighjenda (azzione) -faccenda -sarrenda (sustantivu) *-ELLU, A -chjusellu (minutivu) *-EGHJU -schifeghju (qualità) *-ENTE (I) -accugliente (qualità) -dirigente (agente) *-ESTRU, A -campestru (qualità) *-ENZA -accuglienza (sustantivu) *-ERIA -purcheria (sprezzativu) -basgeria -biancheria (cullettivu) *-ESCU, A -rumanescu (etnicu) -pitturescu (qualità) -muresca (sustantivu) *-ESE (U,I) -curtinese (etnicu) -burghese (pruvenienza) -marchese (dignità) *-ESIMU -incantesimu (sustantivu) *-ERA -tribbiera (azzione) -caffittera (cuntenente) -suppera *-ETU -ulmetu (locu piantatu) *-EVULE (I) -piacevule (qualità) *-EZZA -bellezza (qualità) *-OFUNU, A -cursofunu (qualità) *-IA -curtesia (qualità) -maestria (sustantivu) -signuria (statu) *-ICHJ- -saltichjà (azzione) *-IC- -affumicà (azzione) *-ICCIU, A -massicciu (qualità) -malaticciu (statu) *-IERU, A -guerrieru (agente) -altieru (qualità) *-IGIANU, A -artigianu (agente) *-IGNU, A -malignu (qualità) -sanguignu *-ILE (I) -purcile (depositu) -campanile (locu) *-IGHJ- -tanighjà (azzione) -cacciaghjà *-IME (I) -runzichime (azzione) *-INCU, A -bunifazincu (etnicu) -misincu (tempu) *-INU, A -piattinu (minutivu) -arrutinu (prufessione) -aiaccinu (etnicu) -carinu (qualità) -purcinu (appartenenza) -briachina (azzione) -pecurinu (pruvenienza) *-IU, A -pisiu (qualità) -murmuriu (intensità) *-ISIMU -sucialisimu (generale) -determinisimu *-ISTU (A) -cumunistu (appartenenza) -linguistu (specialità) *-ITA -durmita (azzione) *-ISSIMU, A -bellissimu (ludativu) -grandissimu (accrescitivu) *-ITÀ -vanità (qualità) *-ITE (I, A) -brunchite (medicu) *-ITÙ -ghjuventù (qualità) -schiavitù (statu) *-ITUDINE (I) -sulitudine (statu) *-IVU, A -tardivu (tempu) -nativu (qualità) *-IZIA -ghjustizia (valore) *-IZZUL- -scudizzulà (azzione) *-IZ- -sucializà (azzione) *-LUGIA -astrulugia (disciplina) -musiculugia *-MENTU -cambiamentu (statu) *-OGNULU, A -verdognulu (sfurmatura) *-OGHJU, A -missoghju (qualità) -rasoghju (strumentu) *-ORE (I) -chjarore (qualità) -albore (sustantivu) *-OLU -caniolu (minutivu) *-ONE (I) -cannone (accrescitivu) -pidone (prufessione) *-ONI -trascinoni (azzione) -pasponi *-OSU -pilosu (qualità) *-OTTU, A -ghjuvanottu (accrescitivu) *-SIVU, A -discursivu (qualità) *-SORE (I) -difensore (agente) *-TOGHJU -lavatoghju (locu) -capiscitoghju (qualità) *-TICCIU, A -ghjunghjiticciu (qualità) -primaticciu *-TORE (I) -trafurmatore (strumentu) -direttore (agente) *-TRICE (I) -stitutrice (agente) -tribbietrice (strumentu) *-TERU, A -panatteru (prufessione) *-TURA -andatura (statu) *-UME/IME (U,I) -fugliume (cullettivu) -sudiciume (sprezzativu) *-UCCIU, A -zitellucciu (minutivu) *-UGLIA -suminsuglia (cullettivu) -ramasuglia (sprezzativu) *-URA -pianura (cuncretizatu) -brusgiatura (risultatu) *-UTA -battuca (azzione) *-UTU, A -barbutu (qualità) *-ZIONE (I) -spurtazione (azzione) *-UGHJIME (I) -scimughjine (generale) *-USCA -manghjusca (generale) L'ALTERAZIONE U cuncettu d' « alterazione » tocca sempre à u duminiu di i siffissi. Avemu prupostu un listinu di suffissi includendu ci ancu quelli chjamati « alterativi ». Infatti ci hè da fà una distinzione trà i suffissi « derivativi » è quelli « alterativi ». I primi avemu dettu ch'elli mudificheghjanu u cuntenutu semanticu di a basa ; i secondi, invece, intruducenu solu una dimensione « affettiva » senza ch'è lu si possi parlà d'un veru cambiamentu di u cuntenutu semanticu. Hè ciò chì spiega l'usu di u termine d' « alterazione ». L'alterazione viaghja in quattru sensi è sbocca nantu à e « forme alterate » chjamate : minutivi, accrescitivi, ludativi, sprezzativi. Si pò dì chì i dui primi sprimenu u duminiu di « l'ugettività » (ver di u più chjucu o u più maiò) è l'altri u duminiu di a « sugettività » (ver di u pusitivu o di u negativu). Si piglia qualchì esempiu pè ogni gruppu : *Munitivi -ELLU, A furnellu, purtellu, gunnella... -ETTU, A zitellettu, casetta, capretta... -INU, A cuchjarinu, uchjulinu... -OLU, A paisolu, caniolu, Mariola... *Acrescitivi. -ONE, (I,U) purtone, casone, zitellone... -OTTU, A ghjuvanottu, vichjottu, anzianotta... *Ludaviti. -UCCIU, A zitellucciu, mammuccia, babbucciu... -ACCIU, A amicacciu *Sprezzativi. -ACCIU, A animalacciu, dunnaccia, lettacciu... -ASTRU, A biancastru, fratellastru... -ANCIU, A piglianciu -AGLIA purcaglia, umaglia... Derivatura cù prefissi. Prefissi monovalenti. Issu termine di prefissi « monovalenti » cuncerna i murfemi chì anu solu a funzione di creà forme derivate. In certi casi s'affaccheranu esempii cù, à tempu un prefissu è un suffissu appiccicati à a listessa basa. Hè quessa a particularità di e forme dette « parasintetiche ». *A- -anurmale -amurale *ANTI- -antisuciale -antinaziunalistu *ARCI- -arcivescu -arcibabone *BI- -bivalenza -bimisincu *BIS- -bislinguisimu -biscoce *CATA- -catapughjà -cataghjunghje -catalettu *DE- -depurtazione -defurmazione *DI- -dirascà -dismania *DIS- -disarmà -disarmunia -disonore *E- -evasione -evapurazione *ES- -espurtà -esilià *ESTRA- -estralinguisticu -estrascentificu *IL- -illicitu -illogicu *IM- -impussibule -impaziente *IN- -intrappulà -interrà -incapace *INFRA- -infrastruttura -infrarossu *INTER- -internaziunale -interdisciplinariu *INTRA- -intramette -intrappone *IR- -irraziunale -irresistente -irrespunsevule *MIS- -misfidà si -misfattu *PARA- -paramilitare -paracascate *POLI- -poliglottu -polimorfu *PRE- -preputente -prevede -prestabulisce *PRU- -prumette -pruvene *PU- -pumonte -pucenica *RE- -revucà -relegà *RETRU- -retruattivu -retrupruiettore *RI- -rispechjà -rivultà -ribombu *R- -ralligrà -racolta -rallentà *S- -sbarcà -sfurtuna -smove -strascinà *STRA- -strariccu -straparlà *STRAS- -strasurdinariu *SUPER- -supersonicu -supercarburante -superomu *TRA- -tramuntana -tramandà -trabuccà si *TRANS- -transmarditerraniu -transeuropeiu *TRANS- -trasatlanticu -trasfurmà -trasmette -traspurtà *VICE- -vicepresidente -vicerè Prefissi pulivalenti. Si tratta di i murfemi chì, sottu à a listessa forma o cù un'evuluzione particulare, ghjovanu da prefissi ma ponu ancu assume d'altre funzione (prepusizione, avverbii...). Ciò ch'elli anu in cumunu, tutti, hè a listessa origine in latinu. *A- -avvicinà -allungà -attundulisce *CONTRA- -contrassegnà -contrafà -contrariforma -contrabandu *CUM- -cumbatte -cumpone -cumpare -cumare *CUN- -cundivide -cunturrà -cunfederazione *CUL- -cullegà *CUR- -currisponde -currelazione *FRA- -frattempu *MAL- -maltrattà -malvulinteri *MALE (A)- -maladettu -malefiziu *PER / PAR- -perdunà -permanente -permette -perdurà *SOPRA / SUPRA- -soprapone -soprastratu -sopravalutà *SOTTU- -sottumette -sottintende -sottustratu *SU- -sualzà -suppurtà -sughjornu *TRA- -tramezu -tracolla -trafrancà Cumpunitura. Sustantivi cumposti. Sustantivu + sustantivu. > capu + machja -->capumachja > capu + banda -->capubanda > pesciu + cane -->pesciucane Faremu nutà subitu chì, u più di e volte, a cumpunitura si face per via di un cambiamentu vucalicu chì tocca l'ultimu murfema di a prima basa : vale à dì chì l'ultima vucale di a prima parolla si trasforma in « i ». Hè ciò chì spiega e forme : « capimachja, capibanda, pescicane ». A prisenza di issa vucale « i » mostra chì si tratta bè d'una forma cumposta. Averemu l'uccasione di custatà u fenomenu in parechji di l'esempii chì si vederanu più in là. Sustantivu + agettivu. In issu casu a cumpunitura si face secondu a sequenza « sustantivu + agettivu » o puru « agettivu + sustantivu ». *sustantivu + agettivu : > pettu + rossu -->pettirossu > pede + neru -->pedineru > campu + santu -->campusantu > capu + biancu -->capibiancu > ochju + stortu -->ochjistortu > capellu + neru -->capellineru > portu + vechju -->Purtivechju > capu + corsu -->Capicorsu *agettivu + sustantivu : > biancu + spinu -->biancuspinu > negru + fume -->negrufume > dolce + vita -->dolcevita > bellu + gudè --> Belgudè > bella + coscia -->Bellacoscia > bella + gamba -->Bellagamba Verbu + sustantivu. > parà + acqua -->paracqua > truncà + collu -->troncacollu > stantà + pane -->stantapane > sparte + tempu -->spartitempu > cavà + tappu -->cavatappu > spenghje + focu -->spenghjifocu > purtà + vista -->portavista > rompe + stacche -->rompistacche > asciuvà + manu -->asciuvamanu Agettivi cumposti. Sustantivi + agettivu. > coda + mozza -->codimozza (u) > ochju + stortu -->ochjistortu (a) >capu + biancu -->capibiancu (a) > bocca + fina -->bocchifina (u) Agettivu + agettivu. In issu casa a forma hè differente postu chì i dui agettivi fermanu spiccati. U secondu intensificheghja u primu. Quì si tratta più d'una forma « agettivata » chè d'un agettivu : * stancu mortu * imbriacu zeppu Verbi cumposti. Sustantivu + verbu. > capu + ficcà -->capuficcà (si) > capu + vultutà -->capivultulà (si) > capu + ciuttà -->capiciuttà (si) > radiu + trasmette -->radiutrasmette > male + di -->maledi > bè (ne) + di -->benedi Verbu + sustantivu. Quì l'esempii sò più scarsi. Prupunimu : > sciaccà + manu -->sciaccamanà > girà + tondulu -->giratondulà Altre pussibulità di cumpunitura. - Forma sustantivata cù verbu + verbu : > cullà + fallà -->colla è fala > passà + vene -->passa è vene > scappà + scappà -->scappa scappa > fughje + fughje -->fughji fughji - Forma sustantiva cù verbu + avverbiu : > andà + pianu -->andaccianu - Forma sustantivcata cù avverbiu + verbu : > bè (ne) + stà -->benistà - Forma verbale cù avvebiu + verbu : > male + avvià (si) --> malavvià (si) BIBLIUGRAFFIA PRATICA Bourciez E : Eléments de linguistiques romane, 4e éd. Paris, Klincksieck, 1946. Dauzat A : L'appauvrissement de la dérivation en français. Paris, 1946. Marouzeau J. : Procédés de composition en français moderne, in « Le Français Moderne », 1957. Migliorini B. : Storia della lingua italiana. Firenze, Sansoni, 1962. Rohlfs G. : Grammatica storica della lingua italiana e dei suoi dialetti, III : Sintassi e formazione delle parole. Torino, Einaudi, 1969. Schiaffini A. : La formation del lessico italiano. Roma, 1964. Tagliavini C. : Le origini delle lingue neolatine. 5e ed. Bologna, Patron, 1969. Takavic P. : Grammatica storica dell'italiano. Vulume III : Lessico. Bologna, Il Mulino, 1972.